Mario Bodem, partener la ING+ARCH, despre responsabilitatea arhitecților față de mediu - Design Cafe & Club

Mario Bodem, partener la ING+ARCH, despre responsabilitatea arhitecților față de mediu

  • noiembrie 15, 2019
  • Sursa:Facebook/ Architecture of the Future
  • Timp de citire:9 minute
Mario Bodem, partener la ING+ARCH, despre responsabilitatea arhitecților față de mediu

Pe Mario Bodem l-am întâlnit, la fel ca și pe ultimii 3 intervievați cu renume internațional, la conferința Architecture of The Future. A avut unul dintre cele mai actuale discursuri, analizând arhitectura în contextul schimbărilor climaterice. Nu a fost genul de interviu în care cauți latura creativă, ci unul în care lucrurile sunt spuse franc. Aveți mai jos un text despre conștientizare, care relatează despre adevărata provocare a secolului, despre cum evoluția ar putea să ne ducă într-un punct de unde nu am putea reveni și despre ce putem face ca acest lucru să nu să se întmple.

Arhitecții sunt responsabili de consumul energetic și emisiile de CO2

Aproximativ 15% din consumul total de energie are loc prin intermediul clădirilor, iar clădirile se nasc din gândurile și mâinile arhitecților și inginerilor. Deci suntem direct responsabili de ceea ce ar însemna 15% din consumul energetic din întreaga lume. Și nu sunt sigur că toți arhitecții sunt conștienți de acest lucru. Nici eu nu am învățat despre acest lucru la facultatea de arhitectură, însă acum m-am specializat pe acest segment și lucrăm (la ING+ARCH) în această direcție de 20 de ani. Oricum, această dimensiune a arhitecturii încă nu a devenit o parte componentă a procesului educațional arhitectural. Din experiența mea, eficiența energetică începe cu designul. Inginerul poate doar compensa greșelile de design. De obicei, arhitectul dă forma, după care inginerii adaptează acest design, făcându-l eficient. Nu este formula care lucrează. Trebuie să fie eficient energetic de la aspectul de design și apoi inginerii doar să compenseze greșelile. Și cu cât mai multe greșeli faci, cu atât mai multe ei trebuie să compenseze.

Clădiri noi eficiente și reutilizarea inteligentă a celor vechi

Astăzi putem construi clădiri cu 90%  mai eficiente, fie că vorbim de proiectare sau reconstrucție,  care consumă substanțial mai puțină energie decât cele care s-au făcut până acum. Cred că este foarte important ca arhitecții să înțeleagă care este rolul lor în această dezvoltare.

Pe de o parte avem consumul energetic al clădirilor și pe de alta așa-numitele gaze cu efect de seră, incorporate în clădire. Utilizarea cimentului și betonului își aduce un aport enorm în emisiile de gaze. Și, dacă în continuare construit toate clădirile noi din beton ne vom consuma, probabil, tot bugetul de carbon doar pentru construcție, până în 2050. Atunci vor fi, estimativ, 10 miliarde de oameni pe planetă și majoritatea vor trăi în orașe. Și dacă construim în masă, cum se întâmplă în China, și vom reconstrui toate aceste orașe noi utilizând betonul, tot bugetul de carbon pe care îl avem pentru toate economiile, pentru energie, va fi pur și simplu încorporat în beton și ciment. Deci trebuie să ne gândim la a schimba materialele de construcție și nu sunt atât de multe tehnologii care ar putea fi utilizate în construcția blocurilor cu multe etaje. Avem deja o încercare de a face un zgârie nori din lemn, dar aici intervine problema rezistenței lui la foc.

Ar trebui să explorăm mai mult clădirile deja existente, să le reutilizăm. Cea mai multă energie este încorporată în structură, în tavane și podeli. Putem schimba orice altceva: ferestrele, fluxul de lumină solară, designul interior, dar trebuie să păstrăm structura intactă, ceea ce este important.

Date alarmante

Există anumite date alarmante. Dacă e să facem referință la Acordul de la Paris privind schimbările climatice, există o necesitate stringentă de a lua măsuri pentru a opri temperatura medie globală de creștere înainte de a atinge 2°C peste nivelurile pre-industriale. În caz contrar, ținând cont de emisiile de CO2 și a gazelor de seră, mai avem la dispoziție mai puțin de 10 ani până Bugetul de Carbon va fi epuizat. Și cred că mulți oameni nu cunosc aceste cifre.

Bineînțeles că nu vreau să trezesc panică, dar trebuie să conștientizăm cât timp ne-a rămas. Bineînțeles că trebuie să ne gândim la viitor având ca repere termeni de 40- 50 de ani, dar ca să trăim această dezvoltare trebuie să reacționăm azi și mâine. Deja avem tehnologiile necesare pentru a eficientiza energetic construcțiile, cunoștințele necesare pentru a face acest lucru, avem tehnologii ieftine pentru a obține energie alternativă, tehnologii pentru a o stoca, care devin din ce în ce mai disponibile, și trebuie să schimbăm cifra de 15%  până în 2030, adică în zece ani.

Trebuie să acționăm azi

Mulți gândesc că mai avem timp până în 2050 și vom identifica soluții, dar nu e o direcție corectă. Acest lucru nu se va întâmpla pentru că în tehnologie minunile nu există. Minunea în tehnologie este dezvoltarea și noi o trăim și trebuie să o implementăm. Avem deja alternativa energiei solare, care este cea mai ieftină, la moment, și cea mai disponibilă, mai ales pentru construcțiile noi. În acest context eficiența energetică e foarte importantă. Spre exemplu, dacă ai o  clădire care consumă de două ori mai multă energie decât este posibil, atunci trebuie să construiești de două ori mai multe surse pentru a compensa această energie. Plus energia solară nu e disponibilă non-stop, aici deja trebuie să ne gândim la metode de stocare a ei, astfel încât să o avem și iarna. Există un șir de posibilități de a face acest lucru. Însă, dacă îți mărești consumul de două ori pe timp de iarnă, atunci vara ar trebui să o produci de 6 ori mai mult, pentru a avea suficiente resurse de a o genera în sezonul rece. Eficiența energetică este doar o treime din tot procesul. Deci e foarte important să implementăm cât mai curând posibil tehnologii care ar spori eficiența energetică în clădirile noi și să ne concentrăm pe reutilizarea clădirilor existente. Nu mai putem permite distrugerea clădirilor vechi și construirea altora în locul lor doar pentru că sunt mai moderne, mai noi, mai în trend. Trebuie să ne concentrăm pe recondiționarea lor, eficientizarea lor din punct de vedere energetic.

Doar dacă reușim să scădem emisiile de CO2 și obținem rezultate pozitive, putem să revenim la gândurile despre un viitor fantastic care ne așteaptă în 50 de ani. Dar, dacă nu reacționăm acum, viitorul, peste 50 de ani, va arăta foarte trist.

Nu trebuie să speriem oamenii, dar există cifre concrete: pentru fiecare grad cu care se mărește temperatura medie globală pierdem 10% din suprafața pământului ce poate fi utilizată pentru agricultură. Dacă nu reușim să ne conservăm până la cele 2°C despre care se vorbește în Acordul de la Paris, atunci situația va degenera ușor până la 5°C, ceea ce ar însemna pierderea a jumătate din suprafața ce, practic, ne hrănește.

Proces ireversibil

Pentru prima dată în istorie este un proces ireversibil. Odată depășite, aceste limite nu vor putea fi reîntoarse. Nici cu tehnologiile curente, nici cu cele ale viitorului. Unii vorbesc despre tehnologiile de capturare a carbonului, dar ținând cont de cât de multă infrastructură este necesară și cu cât de mari sunt costurile lor, sunt foarte puțin optimist că ele vor fi implementate. Noi putem evita emisia unei tone de CO2 plătind aproximativ 50 de dolari per tonă, capturarea aceleiași cantități de carbon costă 600 de dolari. Proiectul de capturare este cu mult mai scump decât cel de evitare. Și trebuie să ne păstrăm fosilele subterane pentru că ne va costa prea mult să le reintroducem acolo.

Este important să înțelegem că noi, ca arhitecți și ingineri, generăm cele 15% procente de emisii, care trec prin mâinile noastre în momentul în care proiectăm ceva. Și trebuie să fim într-adevăr conștienți de acest lucru.

Gândim oare arhitectură a viitorului greșită?

Da. Sper că nu se vor adeveri pronosticurile sumbre, în caz contrar, peste 50 de ani, va trebui să construim pereți în jurul ariilor care vor putea încă fi utilizate căci vor trezi mari conflicte. Încă avem posibilitatea de a schimba situația, dar pentru acest lucru trebuie să acționăm și să facem schimbări categorice în următorii 10 ani, maxim. Nu vorbim despre proiecte de 2050, ci despre proiecte pentru viitorul apropiat. Graficele sunt dramatice, pur și simplu nu toți sunt conștienți. Chiar dacă reducem consumul nostru de fosile energetice la zero, va fi o reducere de 67% a gazelor de seră, pentru că restul provin din metan, beton, producerea de ciment și procesele chimice care au loc. Metanul este o adevărată problemă pentru că el acționează de 60-80 de ori mai grav în procesul de schimbare climaterică decât CO2. El se elimină împreună cu gazele cu efect de seră. Astfel noi nu doar trebuie să ne îngrijim de eficiența energetică a clădirilor, ci și de reducerea cantității acestor gaze nocive.

Cum salvăm planeta?

Câteodată argumentele reale arată foarte pesimist. Primul pas este mereu să te informezi, să studiezi faptele și să încerci să influențezi ceea ce îți stă în puteri. Am putea să încercăm să influențăm politicile, oamenii care iau decizii. Este o mișcare fantastică pe care o fac acum tinerii – cea de a ieși în stradă. Încă nu putem vedea schimbarea în decizii, dar deja putem observa schimbarea în discuții. În Germania, spre exemplu, acest lucru aduce roade. Oamenii dau credit de încredere mai mare partidelor ecologice, care nu ignoră această urgență. Este o problemă serioasă și cred că este pentru prima dată în istoria omenirii când cauzăm ceva absolut ireversibil.

În calitate de arhitecți, suntem în mijlocul acestui proces, îl construim. Materialele de construcție, consumul de energie… multe dintre ele sunt generate de designeri. Mulți dintre ei nu înțeleg că deja nu trebuie să vorbim despre cel mai estetic, frumos și în tendințe design. Această temă trebuie lăsată ca o notiță pentru mai târziu. Nu spun că trebuie să construim clădiri urâte sau că cele eficiente energetic nu trebuie să fie frumoase, însă prefer o construcție care rezolvă problema eficienței energetice, poate care se focusează mai puțin pe multifuncțional și varii lucrări. Până și noi, cei care lucrăm în această direcție de peste 20 de ani, am realizat urgența problemei în ultimii ani. Și dacă rezolvăm această problemă, peste câteva zeci de ani, putem continua să visăm la un viitor ireal de estetic.

Instagram has returned invalid data.